Fraze

Frazele sunt alcătuite din două sau mai multe propoziții.

Când se unesc propoziții echivalente atunci se formează o frază. Legarea unei propoziții principale de o subordonată (frazele nu sunt echivalente) se numește o frază subordonată.

Frază formată prin coordonare

O frază este uniunea a două sau mai multe propoziții echivalente.

Propoziție principală + Propoziție principală (+ propoziție principală + propoziție principală)

Deosebim următoarele tipuri:

  • copulativ:
    Žiak sedí a píše úlohu.
  • disjunctiv:
    Buď sa hrajte s kočíkom, alebo kreslite obrázky.
  • adversativ:
    Chceli sme ísť na výlet, ale pršalo.
  • comparativ:
    Deti poslúchali, ba aj hračky si upratali.

Frază formată prin subordonare

O frază complexă e o combinație de două sau mai multe propoziții neechivalente.

Propoziție principală + Propoziția secundară /subordonată

O subordonată lărgește /extinde mereu o propoziție principală sau o propoziție superioară.

Slovensko je stredoeurópska krajina. / Slovensko je krajina v strednej Európe.

Este vorba despre propoziții simple nu despre o frază. Am subliniat în propoziții atributele (ele au întrebările aký? [cum?, ce fel de?] ).

Slovensko je krajina, ktorá sa nachádza v strednej Európe.

Am alcătuit o propoziție subordonată. Atributul din propoziția precedentă l-am înlocuit printr-o propoziție atributivă.

Cu principală întrebăm, cu subordonata răspundem.

Aká krajina je Slovensko? Taká, ktorá sa nachádza v strednej Európe.

La fel putem noi înlocui (obiectul, subiectul sau un adverb de cauză) printr-o propoziție subordonată.

Dievčatá sa rozprávali o prázdninách.
Obiect/complement (o čom?)
Propoziția simplă
Dievčatá sa rozprávali o tom, čo robili cez prázdniny.
propoziție secundară/subordonată, completivă (o čom? [despre ce?])
Propoziție complexă/hipotaxă
Neprišiel do školy pre chrípku.
Complement circumstanțial de cauză (prečo? [de ce?])
Propoziția simplă
Neprišiel do školy, lebo mal chrípku.
Propoziție cauzală (prečo? [de ce?]).
Propoziție complexă/hipotaxă

Propoziție completivă

  • Povedz, čo...
  • Myslím si, že...
  • Vieš, že...

Acum învățăm să alcătuim o frază cu o secundară completivă. După această subordonată punem întrebările: o čom? [despre ce?], čo? [ce?], na čo? [pe ce?] s. a., de exl:

Povedz, čo robíš dnes večer. Čo povedz? - Čo robíš dnes večer. Spune ce faci în seara asta? Spune, ce? - Ce faci astă seara.
Myslím si, že Jano nepríde. Čo si myslím? - Že Jano nepríde. Mă gândesc, că Jan nu va veni. Ce gândesc? - Că Jano nu va veni.
Vieš, že Bratislava je hlavné mesto Slovenska? Čo vieš? - Že Bratislava je hlavné mesto Slovenska. Știi, că Bratislava este capitala Slovaciei? Ce știi? - Că Bratislava este capitala Slovaciei.
Teším sa, že sa zasa uvidíme. Na čo sa teším? - Že sa zasa uvidíme. Mă bucur ca ne vom revedea. De ce mă bucur? - Pentru că ne vom vedea din nou.

Într-o asemenea frază folosim cel mai frecvent conjuncția že [că].

  • Teším sa, že prídeš.
  • Povedal, že chodí na strednú školu.
  • Viem, že nič neviem.
  • Viete, že Peter teraz pracuje v Bratislave?

Ordinea cuvintelor

Ordinea cuvintelor nu se schimbă esențial/fundamental ( dar, de exemplu, pronumele reflexive sa [se/Ac.] și si [își/D.] pot sa schimbe locul in propoziție).

  • Jano nie je doma.
  • Povedal, že Jano nie je doma.
  • Zuzka bola cez prázdniny na esperantskom kongrese.
  • Vieš, že Zuzka bola cez prázdniny na esperantskom kongrese?
  • Stretneme sa zajtra.
  • Dohodli sme sa, že sa stretneme zajtra.

Complement circumstanțial de cauză

Prečo nemôže ísť Miško von? De ce nu poate merge afară/ieși Miško?
Lebo je chorý. Pentru că este bolnav.
Miško nemôže ísť von, lebo je chorý. Miško nu poate merge afară /ieși, pentru că este bolnav.

Musíš ísť domov, lebo je veľa hodín. Trebuie să mergi acasă, pentru că e târziu.
Prečo musíš ísť domov? Lebo je veľa hodín. De ce trebuie să mergi acasă? Pentru ca e târziu.
Prečo je Miško chorý? Lebo nebol teplo oblečený.
Miško je chorý, lebo nebol teplo oblečený.
De ce e Miško bolnav? Pentru ca nu s-a îmbrăcat gros.
Miško e bolnav, pentru că nu s-a îmbrăcat gros.
Prečo teraz leží v posteli? Lebo má horúčku.
Teraz leží v posteli, lebo má horúčku.
De ce stă el acum în pat? Pentru că are febră.
Acum el stă în pat, pentru că are febră.
Prečo má horúčku? Lebo prechladol.
Má horúčku, lebo prechladol.
De ce are febră? Pentru că a răcit.
El are febră, pentru că a răcit.
Ja som neprechladla. Teplo som sa obliekla.
Ja som neprechladla, lebo som sa teplo obliekla.
Eu nu am răcit. Eu mă îmbrac gros.
Eu nu am răcit pentru ca m-am îmbrăcat gros.
Tom nemôže pracovať. Bolí ho chrbát.
Tom nemôže pracovať, lebo ho bolí chrbát.
Tom nu poate munci. Îl doare spatele.
Tom nu poate munci, pentru că îl doare spatele.

Ordinea cuvintelor

Ordinea cuvintelor nu se schimbă esențial/fundamental ( dar, de exemplu, pronumele reflexive sa [se/Ac.] și si [își/D.] pot sa schimbe locul in propoziție).

  • Musím ísť domov. Je neskoro.
  • Musím ísť domov, lebo je neskoro.
  • Dnes nejdem do školy. Som chorý.
  • Dnes nejdem do školy, lebo som chorý.
  • Nejdem von. Učím sa.
  • Nejdem von, lebo sa učím.

Propoziție temporală

Keď bolo teplo, išli sme sa kúpať.
Kedy sme sa išli kúpať? Keď bolo teplo.
Când era cald, am mers să facem baie.
Când am mers să facem baie? Când era cald.
Keď napadol sneh, deti sa išli sánkovať.
Kedy sa deti išli sánkovať? Keď napadol sneh.
Când a nins, copiii au mers la săniuș.
Când au mers copiii la săniuș? Când a nins.
Keď som mal desať rokov, otec mi kúpil nový bicykel.
Kedy mi otec kúpil nový bicykel? Keď som mal desať rokov.
Când aveam zece ani, tatăl meu mi-a cumpărat o nouă bicicletă.
Când mi-a cumpărat tatăl meu o nouă bicicletă? Când aveam zece ani.

Am format/ alcătuit o frază cu o propoziție temporală/circumstanțială de timp.După o propoziție circumstanțială de timp punem întrebările: kedy? [când?], ako často? [cât de des?], ako dlho? [cât timp?]. La o asemenea frază folosim cel mai frecvent conjuncția keď [când].

Ordinea cuvintelor

Ordinea cuvintelor obișnuită:

Keď mal Jano čas, často sa lyžoval.
Conjuncția keď [când]. + predicat + subiect + alte părți de propoziție

Ordinea propozițiilor într=o hipotaxă o putem inversa:

Otec mi kúpil nový bicykel, keď som mal desať rokov.

Propoziție atributivă

Acum învățăm să alcătuim o hipotaxă/propoziție complexă cu o propoziție atributivă. După o propoziție atributivă punem întrebările : aký? [cum? / ce fel de?], ktorý? [care?]. În hipotaxă cu o propoziție atributivă adăugăm propozițiile cel mai frecvent cu ajutorul pronumelor relative ktorý [care], ktorá [care], v ktorom [în care] …

Slovensko je krásna krajina. Propoziția simplă
Slovensko je krajina, ktorá je krásna. Propoziție complexă/hipotaxă
Aká krajina? Krajina, ktorá je krásna.
Vybral som si lacnejšie tričko. Propoziția simplă
Vybral som si tričko, ktoré je lacnejšie. Propoziție complexă/hipotaxă
Aké tričko? Tričko, ktoré je lacnejšie.
Čítam veľmi zaujímavý článok. Propoziția simplă
Čítam článok, ktorý je veľmi zaujímavý. Propoziție complexă/hipotaxă
Aký článok? Článok, ktorý je veľmi zaujímavý.

Hipotaxă cu propoziții atributive le folosim/utilizăm adesea la explicații, la diferite definiții, descrieri, s.a, de exemplu:

  • Slovensko je krajina, ktorá sa nachádza v strednej Európe.
  • Aká krajina? Krajina, ktorá sa nachádza v strednej Európe.
  • Redaktor je človek, ktorý píše články na Wikipédii.
  • Aký človek? Človek, ktorý píše články na Wikipédii.

Ordinea cuvintelor

Ordinea cuvintelor nu se schimbă esențial/fundamental ( dar, de exemplu, pronumele reflexive sa [se/Ac.] și si [își/D.] pot sa schimbe locul in propoziție).

  • Wikipédia je encyklopédia. Je zadarmo.
  • Wikipédia je encyklopédia, ktorá je zadarmo.
  • To je program. Slúži na písanie textu.
  • To je program, ktorý slúži na písanie textu.
  • Slovensko je štát. Nachádza sa v Európe.
  • Slovensko je štát, ktorý sa nachádza v Európe.