Despre limbă

Dialectele slovace reprezintă un mijloc de comunicare între locuitorii autohtoni ai regiunilor dialectelor respective în relațiile sociale și munca de zi cu zi/cotodiană în mediul imediat. Dialectele slovace se transmit până astăzi din generație în generație sub/în formă orală, ceea ce se poate observa in procesele de nivelare și aderență/aglutinare. Dialectele slovace se împart în trei grupe de bază:

Clasificare geografică a dialectele slovace

a) Dialecte slovace de Vest

Dialectele din Slovacia de Vest sunt răspândite în regiunile/zonele din jurul Trenčín, Nitra, Trnava, Myjava și în alte regiuni.

20. Dialecte din Trenčín superior
21. Dialecte din Trenčín inferior
22. Dialecte ale regiunii Považie
23. Dialecte din Nitra centrală
24. Dialecte din Nitra inferioară
25. Dialecte din imprejurimile Trnava
26. Dialecte din regiunea Záhorie

Dialecte din Slovacia Centrală

Dialectele din Slovacia de Est se vorbesc în regiunile Liptov, Orava, Turiec, Tekov, Hont, Novohrad, Gemer și Zvolen.

10. Dialecte din regiunea Liptov
11. Dialecte din regiunea Orava
12. Dialecte din regiunea Turiec
13. Dialecte din regiunea Nitra superioară
14. Dialecte din Zvolen
15. Dialecte Tekov
16. Dialecte din regiunea Hont
17. Dialecte din regiunea Novohrad
18. Dialecte din regiunea Gemer

Dialecte din Slovacia de Est

Dialectele slovace de est se găsesc în regiunile Spiš, Šariš, Zemplín și Abov.

30. Dialecte din regiunea Spiš
31. Dialecte din regiunea Abov
32. Dialecte din regiunea Šariš
33. Dialecte din regiunea Zemplín
34. Dialecte din regiunea Soták
35. Dialecte din regiunea Už
36. Dialecte din zona Goral
37. Dialecte din zona ucraineană
38. Dialecte diverse/ zona cu diverse dialecte
39. Dialecte din zona ungară

Aceste grupe se ramifică amestecat/pestriț/colorat în tot felul de direcții/orientări („Un sat, o limbă“), regiunile de munte, în particular au numeroase dialecte. În trecut, caracterul muntos al țării a provocat o anumită izolare a populației în provincii diferite. Aceste caracteristici au fost cauzate/provocate în mod egal de reorganizarea și migrarea populației, colonizarea, amestecul diferitelor dialecte, influența limbilor slave și nonslave vecine, schimbarea activității populației, etc. Potrivit naturii dialectelor și caracteristicilor lor, se pot include, de asemenea, în această grupă dialectele slovace din Ungaria, Serbia, Croația, România, Bulgaria și din alte țări în care mari grupuri compacte au emigrat. Din cauza numărului mic de documente scrise vechi dialectele slovace sunt o bază esențială/fundamentală a gramaticii istorice slovace.

Dialect din Slovacia de vest (Lozorno)

Despre căsătorie

Nuž ale, ke com si ho vivoliua, no tak, teda bude že jako svadba. Tak, v Malackách bívali jarmaki, tak sem si k téj svadbje, on sa visuoviu, že ked aj svadba nebude z muzikú, ale nevjesta musí bid ovjenčená. No tag musela sem do tích Malaceg ít a pokúpit si to, co nevjestička potrebuje. Žeňichovi košilu a on zas prsté ki, ja péra do vjenca a paprika a rúžički a fšelico. Poščal mi štiri koruni na papriku, lebo už mi nezbili. A to mi bude vitíkat asi po celí život, že mi poščal štiri koruni na papriku.

Tak teda došua domú, našua si kerá mi uvjeje vjenec, kerá mi šati ušije, kerá mňa teda obleče. A mňeua sem ušetreních z Rakú z repi pjecto korún. Za to sem si robiua tú svadbičku. Nakúpiua, uš cukr, pekar ňeco upékeu. Roďičú sem mňeua v Jabuoňovém, museua sem ít bez žeňícha ich volat. A šecko zestaviua si sama.

Dialect din Slovacia Centrală (Vyšná Boca)

Regele Matthias și păstorul

Prišľi valasi, bača dau každímu robotu. Jeden navariu halušiek a potom si sadli gu večeri. Král museu ťie s ňimi.

Jedli, jedli a ako jedli, Maťiaž viličkou si vzau škvarku o druhího kraja, ďe bača jeu. A bača mu pac po ruki: „U ná si misí každí zo svojho kraja jesť.“ Maťiaž ňidž ňepovedau, ale nahau tak.

Keť potom král prišieu domou na svoj dvor, dau urobiď velkú hosťinu a zavolau i baču. Pekňe ho preobliekli, tag abi hosťia ňeveďeli chto je a keď už mali sadaď za stuol, Maťiaš král ho napomenú: „Vieš, čo si so mnou urobiu, ke com poblúďiu na polovački? Ak ťi to istuo ňeurobíš jednemu mojmu miňistrovi, čo tiež vždi druhímu spod úzd berie, buďeš sťaťí.“

Dialect din Slovacia de Est (Záhradné)

Amintiri din copilărie

No tag od maľučka, jak som bula, hej? Ja som rodzena f Sordoku. Virosla som, ta bulo... veľki valal, dvačislovi. Dva čisla buľi. A som bula najkrajša dzifka i najbriča dzifka. Bo vecej ňebulo f calim valaľe. No a potim uš som ta kuščičko začala dzifčic, pochodzila som. Britka som ňebula, šumna som ňebula, no aľe frajira som mohla mac. A hej, no ta uš, ve com dorosla, tag mi bulo ośemnac rokoch som śe vidala do Zahradneho, dakedi to bul Šedikart. No muža som dostala, on bul toten, ňe ťesar, aľe kolar. Koľesar, hej. Mala som potim dzeci...

No a tak som mala jedno, druhe, trece, štvarte, pijate, šeste, śidme, osme, dzevjate. Že som teľo. No kuščičko zme maľi źemoch, aľe to bulo slabo, tagže som muśela tote kravi chovadz na cherbece. Tak som, rano som porodzila a o tidzeň som bula v ľeśe. A tri kilometre som ňesla zajdu na sebe, ze stražu. Taku že mohla mac pejdześat kila. A tri kilometre som ju ňesla do Zahradneho a pul druha tižňa tag bulo dzifčecu. No, to bulo jedno, som śe trapila.