Verbe

Verbele exprimă o acțiune, activitate sau o stare a persoanelor, animalelor sau lucrurilor.

Ele se împart în:

După semnificație:

  1. verbe predicative
    • verbe de acțiune (exe exprimă o activitate)
      • verbe reflexive
        česať sa, umyť sa, učiť sa
      • verbe nereflexive
        čítať, písať, hovoriť, cestovať
    • verbe de stare (ele exprimă o stare)
      • verbe reflexive
        tešiť sa, báť sa, cítiť sa
      • verbe nereflexive
        rásť, ochorieť, kvitnúť
  2. verbe auxiliare
    chcieť, smieť, môcť, vedieť, mať (=mať povinnosť), byť (=existovať), začať, prestať, stať sa...

Verbele de acțiune se împart în:

  1. verbe care au un obiect
    • verbe tranzitive:
      čítať (knihu), variť (polievku), kúpiť (dom)
    • verbe netranzitive:
      rozprávať sa (s bratom), pripravovať sa (na vyučovanie)
  2. verbe care nu au un obiect
    plakať, sedieť, cestovať

după aspectul verbal:

  1. perfective (aspectul verbal perfectiv)
    napísať, prečítať, dojesť, dopiť
  2. imperfective (aspectul verbal imperfectiv)
    písať, čítať, jesť, piť

după reflexivitate

  1. verbe reflexive
    tešiť sa, báť sa, usmievať sa, ponáhľať sa
  2. verbe nereflexive
    kresliť, rásť, myslieť, chodiť

conjugarea verbelor

Verbele în slovacă au la fiecare persoană atât la singular cât și la plural o altă terminație. Există mai multe modele de conjugare - verbe cu aceleași terminații aparțin unei grupe comune și se conjugă după un verb model al fiecărei grupe.

În limba slovacă se disting trei timpuri verbale: prezent (píše [el/ea/el scrie]), trecut (písal [el/ea/el scria]) și viitor (bude písať [el/ea/el va scrie]).

prezent
Singular Plural
infinitiv 1. persoană 2. persoană 3. persoană 1. persoană 2. persoană 3. persoană 2. persoană singular. imperativ 3. persoană singular, trecut
br-ať ber-iem -ieš -ie -ieme -iete ber! br-al
chudn-úť chudn-em -eš -e -eme -ete chudn-i! chud-ol
chyt-ať chyt-ám -áš -áme -áte -ajú chyt-aj! chyt-al
čes-ať češ-em -eš -e -eme -ete češ! čes-al
hyn-úť hyn-iem -ieš -ie -ieme -iete hyň! hyn-ul
krič-ať krič-ím -íš -íme -íte -ia krič! krič-al
nies-ť nes-iem -ieš -ie -ieme -iete nes! nies-ol
prac-ovať prac-ujem -uješ -uje -ujeme -ujete -ujú prac-uj! prac-oval
rob-iť rob-ím -íš -íme -íte -ia rob! rob-il
rozum-ieť rozum-iem -ieš -ie -ieme -iete -ejú rozum-ej! rozum-el
tr-ieť tr-iem -ieš -ie -ieme -iete tr-i! tr-el
vid-ieť vid-ím -íš -íme -íte -ia viď! vid-el
ž-ať žn-em -eš -e -eme -ete žn-i! ža-l
žu-ť žu-j-em -eš -e -eme -ete žu-j! žu-l

verbe utile

byť (a fi, a exista)

Singular Plural
ja som my sme
ty si vy ste
on/ona/ono je oni/ony sú

bývať (a locui)

Singular Plural
ja bývam my bývame
ty bývaš vy bývate
on/ona/ono býva oni/ony bývajú

volať sa (a se numi)

Singular Plural
ja sa volám my sa voláme
ty sa voláš vy sa voláte
on/ona/ono sa volá oni/ony sa volajú

mať (a poseda, a avea)

Singular Plural
ja mám my máme
ty máš vy máte
on/ona/ono má oni/ony majú

hovoriť (a vorbi)

Singular Plural
ja hovorím my hovoríme
ty hovoríš vy hovoríte
on/ona/ono hovorí oni/ony hovoria

mať sa (a merge (în sensul, cum îți merge?))

Singular Plural
ja sa mám my sa máme
ty sa máš vy sa máte
on/ona/ono sa má oni/ony sa majú

a se tutui și a se adresa cu Dvs

În limba slovacă distingem/deosebim două formule de adresare:

  • Tykanie [tutuire]: forma cu tu se folosește între prieteni, cunoscuți, copii, în familie, între studenți, la școala, samd (comunicare informală).
  • Vykanie [a se adresa cu "dumneavoastră"] - forma/formula de politețe se folosește în comunicarea cu oameni necunoscuți, adulți, de la elevi la profesori, la autorități, magazine, samd ( comunicare formală).

a se tutui - „ty

  • Rozumieš/hovoríš po slovensky? (ty)
  • Áno, rozumiem/hovorím po slovensky, ale ešte nie veľmi dobre. (ja)

a se adresa cu Dvs - „vy

  • Rozumiete/hovoríte po slovensky? (vy)
  • Áno, rozumiem/hovorím po slovensky, ale veľmi málo. (ja)
  • Prajete si ešte niečo? (vy)
  • Nie, ďakujem. (ja)

Verbe modale

Verbele modale exprimă o voință, o constrângere sau o posibilitate, o acțiune de realizat (de efectuat). Ele fac parte dintre verbele cele mai utilizate.

chcieť (a vrea)

Singular Plural
ja chcem my chceme
ty chceš vy chcete
on / ona / ono chce oni / ony chcú

smieť (a avea voie)

Singular Plural
ja smiem my smieme
ty smieš vy smiete
on / ona / ono smie oni / ony smú

môcť (a putea; a avea voie)

Singular Plural
ja môžem my môžeme
ty môžeš vy môžete
on / ona / ono môže oni / ony môžu

musieť (a trebui)

Singular Plural
ja musím my musíme
ty musíš vy musíte
on / ona / ono musí oni / ony musia

mať (a trebui, a avea obligația)

Singular Plural
ja mám my máme
ty máš vy máte
on / ona / ono má oni / ony majú

vedieť (a ști, a cunoaște, a avea capacitatea)

Singular Plural
ja viem my vieme
ty vieš vy viete
on / ona / ono vie oni / ony vedia

Verbul modal smieť [a avea voie]

Smieme ísť von? Pot să merg afară?
Smiem vám ponúknuť kávu? Pot să vă ofer o cafea?
Smiem sa hrať s ostatnými? Pot/am voie să mă joc cu alții?

Verbul smieť [a avea voie] se folosește în/la forma negată adesea în locul imperativului (nesmieť [a nu avea voie] + Infinitivul verbului plin):

Nechoď tak ďaleko! Nesmieš chodiť tak ďaleko! Să nu mergi așa departe! - Nu ai voie să mergi așa departe
Nerob neporiadok! Nesmieš robiť neporiadok! Să nu faci dezordine! - Nu ai voie să faci dezordine!
Nenič hračky! Nesmieš ničiť hračky! Nu distruge jucăriile! - Nu ai voie să distrugi jucăriile!

Verbul modal mať [a trebui] (cu semnificația „a avea o obligație“)

Verbul modal mať („a avera o obligație) se conjugă la fel ca verbul plin mať [a avea]

Čo mám robiť? Ce să fac?
Dnes máš upratovať ty. Astăzi trebuie să faci curat.

Adesea se folosește la modul condițional:

Mal by si jesť veľa ovocia a zeleniny. Trebuie să mănânci multe fructe și legume.
Mali by sme už ísť. Noi trebuia să mergem.
Čo by som mal urobiť? Ce trebuia să fac?
Mal by si dlhšie spať. Trebuia să dormi mai mult.
Mali by ste sa učiť. Voi trebuia să învățați.
Mal by si sa sústrediť. Tu trebuia să te concentrezi.

Trecut

Forma de trecut a verbelor se realizează din infinitiv prin separarea terminației -ť și atașarea terminației -l.

písať on písal
čítať on čítal
brať on bral
robiť on robil
vidieť on videl*
rozumieť on rozumel*
niesť on niesol iee)), sau se intercalează o vocală (de exemplu o) pentru a facilita pronunția.">?
ON muž písal ONI muži písali
ONA žena písala ONY ženy písali
deti písali
ONO dieťa písalo

La prima și a doua persoană atât la singular cât și la plural se adaugă la forma de trecut a verbului și forma conjugată a verbului auxiliar byť [sein]:

JA (ja) som písal/písala MY (my) sme písali
TY (ty) si písal/písala VY (vy) ste písali
ON (muž) písal ONI (muži) písali
ONA (žena) písala ONY (ženy) písali
ONO (dieťa) písalo (deti) písali

Pentru verbul byť [sein]:

JA (ja) som bol/bola MY (my) sme boli
TY (ty) si bol/bola VY (vy) ste boli
ON (muž) bol ONI (muži) boli
ONA (žena) bola ONY (ženy) boli
ONO (dieťa) bolo (deti) boli

Negație:

JA (ja) som nebol/nebola MY (my) sme neboli
TY (ty) si nebol/nebola VY (vy) ste neboli
ON (muž) nebol ONI (muži) neboli
ONA (žena) nebola ONY (ženy) neboli
ONO (dieťa) nebolo (deti) neboli

Viitor

Pentru verbul byť [sein]:

ja budem my budeme
ty budeš vy budete
on/ona/ono bude oni/ony budú

Negație: ( nebyť )

ja nebudem my nebudeme
ty nebudeš vy nebudete
on/ona/ono nebude oni/ony nebudú

Forma de viitor a verbelor imperfective

Forma de viitor a acestor verbe se realizează foarte simplu:

forma de viitor a verbului byť [a fi] + Infinitiv nebyť [a nu fi] + Infinitiv
budem písať nebudem písať
budem robiť nebudem robiť
budem sa kúpať nebudem sa kúpať
budem jesť nebudem jesť

ATENȚIE: Verbul ísť (ja idem, ty ideš...) este imperfectiv. Forma de viitor a verbului ísť se formează astfel: ja pôjdem, ty pôjdeš, my pôjdeme, samd.; negația este nejsť (ja nejdem, ty nejdeš...) -la viitor: ja nepôjdem, ty nepôjdeš, samd.

Forma de viitor a verbelor perfective

Verbele perfective exprimă deja viitorul. Din acest motiv, ele nu au formă de prezent.

  • ja robím (imperfectiv)
  • ja urobím (perfectiv) – forma de perfectiv (deși verbul auxiliar budem, budeš ... [eu voi, tu vei …] nu se folosește)
Verb imperfectiv (Infinitiv) prezent Viitor Verb perfectiv (Infinitiv) prezent Viitor
jesť ja jem ja budem jesť dojesť - ja dojem
piť ja pijem ja budem piť dopiť - ja dopijem
čítať ja čítam ja budem čítať prečítať - ja prečítam
platiť ja platím ja budem platiť zaplatiť - ja zaplatím

Imperativ

Imperativul (formă de ordin/comandă) se formează de la a treia persoană plural.

infinitiv prezent a se tutui (ty) a se adresa cu Dvs (vy) 1. persoana plural (my)
čítať oni/ony čítajú (ty) čítaj! (vy) čítajte! (my) čítajme!
hovoriť oni/ony hovoria (ty) hovor! (vy) hovorte! (my) hovorme!
hrať oni hrajú (ty) hraj! (vy) hrajte! (my) hrajme!
uspávať oni uspávajú uspávaj! uspávajte! uspávajme!
stavať oni stavajú stavaj! stavajte! stavajme!
skákať oni skáču skáč! skáčte! skáčme!
skladať oni skladajú skladaj! skladajte! skladajme!

Imperativul verbului byť [a fi]:

ty buď! Fii!
my buďme! Să fim!
vy buďte! Fiți/Să fiți!

de exemplu:

infinitiv a se tutui (ty) a se adresa cu Dvs (vy) 1. persoana plural (my)
otvoriť ústa otvor ústa! otvorte ústa! otvorme ústa!
zhlboka dýchať zhlboka dýchaj! zhlboka dýchajte! zhlboka dýchajme!
piť čaj pi čaj! pite čaj! pime čaj!
jesť vitamíny jedz vitamíny! jedzte vitamíny! jedzme vitamíny!
užívať lieky užívaj lieky! užívajte lieky! užívajme lieky!
prísť na kontrolu príď na kontrolu! príďte na kontrolu! príďme na kontrolu!

Modul condițional

Prin modul condițional se exprimă o condiție, prin a cărei implinire are loc sau ar putea avea loc acțiunea. Se formează foarte simplu - la forma de trecut a verbului se adaugă particula by:

prezent Trecut Modul condițional
Píšem list.
(Eu scriu o scrisoare. )
Písal som list.
(Eu scriam o scrisoare.)
Písal by som list.
(Aș scrie o scrisoare.)
Mám čas.
(Eu am timp.)
Mal som čas.
(Eu aveam timp.)
Mal by som čas.
(Aș fi avut timp.)

Cel mai frecvent modul condițional se aplică în frazp cu o conjuncție subordonatoare keby [dacă]

Písal by som list, keby som mal čas. Aș scrie o scrisoare, dacă aș avea timp.
Keby som chcel, išiel by som do kina. Dacă aș fi vrut/voiam, aș fi mers la cinema.

Atenție:

  • Písal by som list, keby by som mal čas.
  • Keby by som chcel, išiel by som do kina.

După conjuncția keby [dacă] urmează doar forma de trecut a verbului.

Participiu activ

  • Chlapec píše vetu.
  • (práve teraz) píšuci chlapec
    băiatul care (tocmai acum) scrie

Participiul activ se formează de la a III a persoană plural oni/ony píšu [ei/ele scriu] prin adăugarea sufixului -ci/-ca/-ce (píšuci/píšuca/píšuce). Are forma unui adjectiv și se declină după modelul de declinare cudzí [străinul]

infinitiv prezent Participiu activ
čítať oni čítajú čítajúci žiak (= žiak, ktorý práve číta)
elevul care citește
tancovať oni tancujú tancujúce deti (= deti, ktoré práve tancujú)
copiii care dansează
robiť oni robia robiaci muž (= muž, ktorý práve robí)
omul care muncește
nevidieť oni nevidia nevidiaci človek (= človek, ktorý nevidí, je slepý)
o persoană care nu vede/nevăzătoare
ON ten spievajúci muž ONI tí spievajúci muži
ONA tá spievajúca žena ONY tie spievajúce ženy
tie spievajúce deti
ONO to spievajúce dieťa

Participiu Pasiv

  • Chlapec píše vetu.
  • (práve teraz) písaná veta
    propoziția, care (tocmai acum) se scrie

Participiul pasiv se formează prin separarea terminației -ť de la infinitiv și adăugarea terminației -ný (la unele verbe -ený, -tý) (písať -> písaný [a scrie -> scris]).

písať - písaný písaná veta
čítať - čítaný čítaná kniha
volať - volaný volané číslo
robiť - robený robená práca
kúpiť - kúpený kúpené mlieko
kresliť - kreslený kreslený obrázok
ukryť - ukry ukryté deti
umyť - umy umyté jablko
zaľúbiť sa - zaľúbený zaľúbený Tomáš

Toate participiile pasive se declină după modelul de declinare pekný [frumosul].

ON ten zaľúbený muž ONI tí zaľúbení muži
ONA tá čítaná kniha ONY tie čítané knihy
tie volané čísla
ONO to volané číslo

Verbe tranzitive și intranzitive

Verbele care exprimă o activitate sunt împărțite în:

  1. Verbe (tranzitive) - se referă la un obiect direct ( exprimat în acuzativ, fără prepoziție).
    • Žiak píše úlohu.
    • Eva číta knihu.
    • Nemám čas.
    • Vidím moju sestru.
    • Poznáš ju?
  2. Verbe (intranzitive) - nu se referă la un obiect direct ( exprimat în acuzativ, fără prepoziție) , ci la un obiect în acuzativ cu prepoziție sau la un obiect într-un alt caz.
    • Rozprávame sa o prázdninách.
    • Žiak sa pripravuje na vyučovanie.

Verbele perfective și imperfective

Cele mai multe verbe slovace pot avea două forme aspectuale: o formă perfectivă (acțiunea este încheiată) și un aspect imperfectiv (acțiunea se desfășoară permanent sau în mod obișnuit nu este încheiată). De exemplu:

umyť sa (perfectiv) umývať sa (imperfectiv)
učesať sa (perfectiv) česať sa (imperfectiv)
obliecť sa (perfectiv) obliekať sa (imperfectiv)

Verbe imperfective, nu știm, dacă acțiunea, pe care aceste verbe o exprimă, a fost deja încheiată sau mai durează, respectiv dacă ea se va repeta.

Jano čítal knihu. Noi nu știm, dacă el a parcurs toată crtea sau sau dacă o va citi mai departe.
Jano jedol halušky. Nu știm, dacă el deja a mâncat tot sau va mai continua să mănânce.
Jano písal list. Nu știm, dacă scrisoarea este gata sau facă Jano va scrie mai departe.

Verbe perfective - acțiunea, pe care aceste o exprimă este deja încheiată. De cele mai multe ori ele se formează cu ajutorul prefixelor.

Jano prečítal knihu. El a citit toată cartea, actiunea este încheiată.
Jano dojedol halušky. El a mâncat tot - el nu va mai mânca, halušky sunt toate mâncate.
Jano napísal list. El a scris tot - el nu va mai scrie, scrisoarea este deja scrisă, e gata.
  • čítať - dočítať
  • jesť - dojesť
  • písať - dopísať, napísať
  • ...

Exemple:

imperfectiv perfectiv
obliekať sa obliecť sa
vyzliekať sa vyzliecť sa
obúvať sa obuť sa
vyzúvať sa vyzuť sa
písať napísať
pýtať sa opýtať sa
jesť dojesť
raňajkovať doraňajkovať
učiť sa naučiť sa
robiť urobiť
hľadať nájsť
brať vziať
zarábať zarobiť
platiť zaplatiť
čítať prečítať
kupovať kúpiť
predávať predať
dávať dať
študovať vyštudovať
klásť položiť
vstávať vstať
upratovať upratať
uspávať uspať

Notă: Trebuie neapărat să învățați formele aspectuale ale tuturor verbelor. Alegeți -le numai pe acelea de care aveți nevoie și pe care le folosiți cel mai frecvent. La restul verbelor găsiți pur și simplu în dicționar formele aspectuale perfectiv , respectiv, imperfectiv.

Diferența între ísť și chodiť [a merge]

  • ísť - o dată
  • chodiť - de mai multe ori, repetat, regulat, adesea
Kde je Jano? Išiel do školy. acum, o dată
Na akú školu chodí Jano? Chodí na strednú školu. Ce școală frecventează, la ce școală își face el pregărirea/formarea
  • Chodíte často na Slovensko? Nie, teraz ideme prvýkrát.
  • Ako často chodíš do zahraničia?
  • Chodíš stále na tú istú školu?
  • Kam ideš? Idem do kina. Chceš ísť so mnou?
  • Chodíte radi na koncerty?

Forma de viitor a ambelor verbe se alcătuiește diferit.

Ja idem zajtra do školy. Merg mâine la școală.
Ja pôjdem zajtra do školy. Voi merge mâine la școală.
Ja chodím na strednú školu. Merg în mod regulat la școala secundară.
Ja budem chodiť na strednú školu. Voi merge în mod regulat la o școală secundară.

Interesant:

Chceš ísť so mnou? Vrei să mergi cu mine? (a merge acum cu cineva)
Chceš so mnou chodiť? Vrei să mergi cu mine? ( a avea o relație)

Fiți atenți la diferența dintre aceste verbe.