Verbe
Verbele exprimă o acțiune, activitate sau o stare a persoanelor, animalelor sau lucrurilor.
Ele se împart în:
După semnificație:
-
verbe predicative
-
verbe de acțiune (exe exprimă o activitate)
- verbe reflexive
česať sa, umyť sa, učiť sa - verbe nereflexive
čítať, písať, hovoriť, cestovať
- verbe reflexive
-
verbe de stare (ele exprimă o stare)
- verbe reflexive
tešiť sa, báť sa, cítiť sa - verbe nereflexive
rásť, ochorieť, kvitnúť
- verbe reflexive
-
verbe de acțiune (exe exprimă o activitate)
-
verbe auxiliare
chcieť, smieť, môcť, vedieť, mať (=mať povinnosť), byť (=existovať), začať, prestať, stať sa...
Verbele de acțiune se împart în:
-
verbe care au un obiect
- verbe tranzitive:
čítať (knihu), variť (polievku), kúpiť (dom) - verbe netranzitive:
rozprávať sa (s bratom), pripravovať sa (na vyučovanie)
- verbe tranzitive:
-
verbe care nu au un obiect
plakať, sedieť, cestovať
după aspectul verbal:
-
perfective (aspectul verbal perfectiv)
napísať, prečítať, dojesť, dopiť -
imperfective (aspectul verbal imperfectiv)
písať, čítať, jesť, piť
după reflexivitate
-
verbe reflexive
tešiť sa, báť sa, usmievať sa, ponáhľať sa -
verbe nereflexive
kresliť, rásť, myslieť, chodiť
conjugarea verbelor
Verbele în slovacă au la fiecare persoană atât la singular cât și la plural o altă terminație. Există mai multe modele de conjugare - verbe cu aceleași terminații aparțin unei grupe comune și se conjugă după un verb model al fiecărei grupe.
În limba slovacă se disting trei timpuri verbale: prezent (píše [el/ea/el scrie]), trecut (písal [el/ea/el scria]) și viitor (bude písať [el/ea/el va scrie]).
prezent | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Singular | Plural | |||||||
infinitiv | 1. persoană | 2. persoană | 3. persoană | 1. persoană | 2. persoană | 3. persoană | 2. persoană singular. imperativ | 3. persoană singular, trecut |
br-ať | ber-iem | -ieš | -ie | -ieme | -iete | -ú | ber! | br-al |
chudn-úť | chudn-em | -eš | -e | -eme | -ete | -ú | chudn-i! | chud-ol |
chyt-ať | chyt-ám | -áš | -á | -áme | -áte | -ajú | chyt-aj! | chyt-al |
čes-ať | češ-em | -eš | -e | -eme | -ete | -ú | češ! | čes-al |
hyn-úť | hyn-iem | -ieš | -ie | -ieme | -iete | -ú | hyň! | hyn-ul |
krič-ať | krič-ím | -íš | -í | -íme | -íte | -ia | krič! | krič-al |
nies-ť | nes-iem | -ieš | -ie | -ieme | -iete | -ú | nes! | nies-ol |
prac-ovať | prac-ujem | -uješ | -uje | -ujeme | -ujete | -ujú | prac-uj! | prac-oval |
rob-iť | rob-ím | -íš | -í | -íme | -íte | -ia | rob! | rob-il |
rozum-ieť | rozum-iem | -ieš | -ie | -ieme | -iete | -ejú | rozum-ej! | rozum-el |
tr-ieť | tr-iem | -ieš | -ie | -ieme | -iete | -ú | tr-i! | tr-el |
vid-ieť | vid-ím | -íš | -í | -íme | -íte | -ia | viď! | vid-el |
ž-ať | žn-em | -eš | -e | -eme | -ete | -ú | žn-i! | ža-l |
žu-ť | žu-j-em | -eš | -e | -eme | -ete | -ú | žu-j! | žu-l |
verbe utile
byť (a fi, a exista)
Singular | Plural |
---|---|
ja som | my sme |
ty si | vy ste |
on/ona/ono je | oni/ony sú |
bývať (a locui)
Singular | Plural |
---|---|
ja bývam | my bývame |
ty bývaš | vy bývate |
on/ona/ono býva | oni/ony bývajú |
volať sa (a se numi)
Singular | Plural |
---|---|
ja sa volám | my sa voláme |
ty sa voláš | vy sa voláte |
on/ona/ono sa volá | oni/ony sa volajú |
mať (a poseda, a avea)
Singular | Plural |
---|---|
ja mám | my máme |
ty máš | vy máte |
on/ona/ono má | oni/ony majú |
hovoriť (a vorbi)
Singular | Plural |
---|---|
ja hovorím | my hovoríme |
ty hovoríš | vy hovoríte |
on/ona/ono hovorí | oni/ony hovoria |
mať sa (a merge (în sensul, cum îți merge?))
Singular | Plural |
---|---|
ja sa mám | my sa máme |
ty sa máš | vy sa máte |
on/ona/ono sa má | oni/ony sa majú |
a se tutui și a se adresa cu Dvs
În limba slovacă distingem/deosebim două formule de adresare:
- Tykanie [tutuire]: forma cu tu se folosește între prieteni, cunoscuți, copii, în familie, între studenți, la școala, samd (comunicare informală).
- Vykanie [a se adresa cu "dumneavoastră"] - forma/formula de politețe se folosește în comunicarea cu oameni necunoscuți, adulți, de la elevi la profesori, la autorități, magazine, samd ( comunicare formală).
a se tutui - „ty“
- Rozumieš/hovoríš po slovensky? (ty)
- Áno, rozumiem/hovorím po slovensky, ale ešte nie veľmi dobre. (ja)
a se adresa cu Dvs - „vy“
- Rozumiete/hovoríte po slovensky? (vy)
- Áno, rozumiem/hovorím po slovensky, ale veľmi málo. (ja)
- Prajete si ešte niečo? (vy)
- Nie, ďakujem. (ja)
Verbe modale
Verbele modale exprimă o voință, o constrângere sau o posibilitate, o acțiune de realizat (de efectuat). Ele fac parte dintre verbele cele mai utilizate.
chcieť (a vrea)
Singular | Plural |
---|---|
ja chcem | my chceme |
ty chceš | vy chcete |
on / ona / ono chce | oni / ony chcú |
smieť (a avea voie)
Singular | Plural |
---|---|
ja smiem | my smieme |
ty smieš | vy smiete |
on / ona / ono smie | oni / ony smú |
môcť (a putea; a avea voie)
Singular | Plural |
---|---|
ja môžem | my môžeme |
ty môžeš | vy môžete |
on / ona / ono môže | oni / ony môžu |
musieť (a trebui)
Singular | Plural |
---|---|
ja musím | my musíme |
ty musíš | vy musíte |
on / ona / ono musí | oni / ony musia |
mať (a trebui, a avea obligația)
Singular | Plural |
---|---|
ja mám | my máme |
ty máš | vy máte |
on / ona / ono má | oni / ony majú |
vedieť (a ști, a cunoaște, a avea capacitatea)
Singular | Plural |
---|---|
ja viem | my vieme |
ty vieš | vy viete |
on / ona / ono vie | oni / ony vedia |
Verbul modal smieť [a avea voie]
Smieme ísť von? | Pot să merg afară? |
Smiem vám ponúknuť kávu? | Pot să vă ofer o cafea? |
Smiem sa hrať s ostatnými? | Pot/am voie să mă joc cu alții? |
Verbul smieť [a avea voie] se folosește în/la forma negată adesea în locul imperativului (nesmieť [a nu avea voie] + Infinitivul verbului plin):
Nechoď tak ďaleko! Nesmieš chodiť tak ďaleko! | Să nu mergi așa departe! - Nu ai voie să mergi așa departe |
Nerob neporiadok! Nesmieš robiť neporiadok! | Să nu faci dezordine! - Nu ai voie să faci dezordine! |
Nenič hračky! Nesmieš ničiť hračky! | Nu distruge jucăriile! - Nu ai voie să distrugi jucăriile! |
Verbul modal mať [a trebui] (cu semnificația „a avea o obligație“)
Verbul modal mať („a avera o obligație) se conjugă la fel ca verbul plin mať [a avea]
Čo mám robiť? | Ce să fac? |
Dnes máš upratovať ty. | Astăzi trebuie să faci curat. |
Adesea se folosește la modul condițional:
Mal by si jesť veľa ovocia a zeleniny. | Trebuie să mănânci multe fructe și legume. |
Mali by sme už ísť. | Noi trebuia să mergem. |
Čo by som mal urobiť? | Ce trebuia să fac? |
Mal by si dlhšie spať. | Trebuia să dormi mai mult. |
Mali by ste sa učiť. | Voi trebuia să învățați. |
Mal by si sa sústrediť. | Tu trebuia să te concentrezi. |
Trecut
Forma de trecut a verbelor se realizează din infinitiv prin separarea terminației -ť și atașarea terminației -l.
písať | on písal |
čítať | on čítal |
brať | on bral |
robiť | on robil |
vidieť | on videl* |
rozumieť | on rozumel* |
niesť | on niesol ie → e)), sau se intercalează o vocală (de exemplu o) pentru a facilita pronunția.">? |
ON | muž písal | ONI | muži písali |
---|---|---|---|
ONA | žena písala | ONY | ženy písali deti písali |
ONO | dieťa písalo |
La prima și a doua persoană atât la singular cât și la plural se adaugă la forma de trecut a verbului și forma conjugată a verbului auxiliar byť [sein]:
JA | (ja) som písal/písala | MY | (my) sme písali |
---|---|---|---|
TY | (ty) si písal/písala | VY | (vy) ste písali |
ON | (muž) písal | ONI | (muži) písali |
ONA | (žena) písala | ONY | (ženy) písali |
ONO | (dieťa) písalo | (deti) písali |
Pentru verbul byť [sein]:
JA | (ja) som bol/bola | MY | (my) sme boli |
---|---|---|---|
TY | (ty) si bol/bola | VY | (vy) ste boli |
ON | (muž) bol | ONI | (muži) boli |
ONA | (žena) bola | ONY | (ženy) boli |
ONO | (dieťa) bolo | (deti) boli |
Negație:
JA | (ja) som nebol/nebola | MY | (my) sme neboli |
---|---|---|---|
TY | (ty) si nebol/nebola | VY | (vy) ste neboli |
ON | (muž) nebol | ONI | (muži) neboli |
ONA | (žena) nebola | ONY | (ženy) neboli |
ONO | (dieťa) nebolo | (deti) neboli |
Viitor
Pentru verbul byť [sein]:
ja budem | my budeme |
ty budeš | vy budete |
on/ona/ono bude | oni/ony budú |
Negație: ( nebyť )
ja nebudem | my nebudeme |
ty nebudeš | vy nebudete |
on/ona/ono nebude | oni/ony nebudú |
Forma de viitor a verbelor imperfective
Forma de viitor a acestor verbe se realizează foarte simplu:
forma de viitor a verbului byť [a fi] + Infinitiv | nebyť [a nu fi] + Infinitiv |
---|---|
budem písať | nebudem písať |
budem robiť | nebudem robiť |
budem sa kúpať | nebudem sa kúpať |
budem jesť | nebudem jesť |
ATENȚIE: Verbul ísť (ja idem, ty ideš...) este imperfectiv. Forma de viitor a verbului ísť se formează astfel: ja pôjdem, ty pôjdeš, my pôjdeme, samd.; negația este nejsť (ja nejdem, ty nejdeš...) -la viitor: ja nepôjdem, ty nepôjdeš, samd.
Forma de viitor a verbelor perfective
Verbele perfective exprimă deja viitorul. Din acest motiv, ele nu au formă de prezent.
- ja robím (imperfectiv)
- ja urobím (perfectiv) – forma de perfectiv (deși verbul auxiliar budem, budeš ... [eu voi, tu vei …] nu se folosește)
Verb imperfectiv (Infinitiv) | prezent | Viitor | Verb perfectiv (Infinitiv) | prezent | Viitor |
---|---|---|---|---|---|
jesť | ja jem | ja budem jesť | dojesť | - | ja dojem |
piť | ja pijem | ja budem piť | dopiť | - | ja dopijem |
čítať | ja čítam | ja budem čítať | prečítať | - | ja prečítam |
platiť | ja platím | ja budem platiť | zaplatiť | - | ja zaplatím |
Imperativ
Imperativul (formă de ordin/comandă) se formează de la a treia persoană plural.
infinitiv | prezent | a se tutui (ty) | a se adresa cu Dvs (vy) | 1. persoana plural (my) |
---|---|---|---|---|
čítať | oni/ony čítajú | (ty) čítaj! | (vy) čítajte! | (my) čítajme! |
hovoriť | oni/ony hovoria | (ty) hovor! | (vy) hovorte! | (my) hovorme! |
hrať | oni hrajú | (ty) hraj! | (vy) hrajte! | (my) hrajme! |
uspávať | oni uspávajú | uspávaj! | uspávajte! | uspávajme! |
stavať | oni stavajú | stavaj! | stavajte! | stavajme! |
skákať | oni skáču | skáč! | skáčte! | skáčme! |
skladať | oni skladajú | skladaj! | skladajte! | skladajme! |
Imperativul verbului byť [a fi]:
ty buď! | Fii! |
my buďme! | Să fim! |
vy buďte! | Fiți/Să fiți! |
de exemplu:
infinitiv | a se tutui (ty) | a se adresa cu Dvs (vy) | 1. persoana plural (my) |
---|---|---|---|
otvoriť ústa | otvor ústa! | otvorte ústa! | otvorme ústa! |
zhlboka dýchať | zhlboka dýchaj! | zhlboka dýchajte! | zhlboka dýchajme! |
piť čaj | pi čaj! | pite čaj! | pime čaj! |
jesť vitamíny | jedz vitamíny! | jedzte vitamíny! | jedzme vitamíny! |
užívať lieky | užívaj lieky! | užívajte lieky! | užívajme lieky! |
prísť na kontrolu | príď na kontrolu! | príďte na kontrolu! | príďme na kontrolu! |
Modul condițional
Prin modul condițional se exprimă o condiție, prin a cărei implinire are loc sau ar putea avea loc acțiunea. Se formează foarte simplu - la forma de trecut a verbului se adaugă particula by:
prezent | Trecut | Modul condițional |
---|---|---|
Píšem list. (Eu scriu o scrisoare. )
|
Písal som list. (Eu scriam o scrisoare.)
|
Písal by som list. (Aș scrie o scrisoare.)
|
Mám čas. (Eu am timp.)
|
Mal som čas. (Eu aveam timp.)
|
Mal by som čas. (Aș fi avut timp.)
|
Cel mai frecvent modul condițional se aplică în frazp cu o conjuncție subordonatoare keby [dacă]
Písal by som list, keby som mal čas. | Aș scrie o scrisoare, dacă aș avea timp. |
Keby som chcel, išiel by som do kina. | Dacă aș fi vrut/voiam, aș fi mers la cinema. |
Atenție:
- Písal by som list, keby
bysom mal čas. - Keby
bysom chcel, išiel by som do kina.
După conjuncția keby [dacă] urmează doar forma de trecut a verbului.
Participiu activ
- Chlapec píše vetu.
-
(práve teraz) píšuci chlapec băiatul care (tocmai acum) scrie
Participiul activ se formează de la a III a persoană plural oni/ony píšu [ei/ele scriu] prin adăugarea sufixului -ci/-ca/-ce (píšuci/píšuca/píšuce). Are forma unui adjectiv și se declină după modelul de declinare cudzí [străinul]
infinitiv | prezent | Participiu activ |
---|---|---|
čítať | oni čítajú |
čítajúci žiak (= žiak, ktorý práve číta) elevul care citește
|
tancovať | oni tancujú |
tancujúce deti (= deti, ktoré práve tancujú) copiii care dansează
|
robiť | oni robia |
robiaci muž (= muž, ktorý práve robí) omul care muncește
|
nevidieť | oni nevidia |
nevidiaci človek (= človek, ktorý nevidí, je slepý) o persoană care nu vede/nevăzătoare
|
ON | ten spievajúci muž | ONI | tí spievajúci muži |
---|---|---|---|
ONA | tá spievajúca žena | ONY | tie spievajúce ženy tie spievajúce deti |
ONO | to spievajúce dieťa |
Participiu Pasiv
- Chlapec píše vetu.
-
(práve teraz) písaná veta propoziția, care (tocmai acum) se scrie
Participiul pasiv se formează prin separarea terminației -ť de la infinitiv și adăugarea terminației -ný (la unele verbe -ený, -tý) (písať -> písaný [a scrie -> scris]).
písať - písaný | písaná veta |
čítať - čítaný | čítaná kniha |
volať - volaný | volané číslo |
robiť - robený | robená práca |
kúpiť - kúpený | kúpené mlieko |
kresliť - kreslený | kreslený obrázok |
ukryť - ukrytý | ukryté deti |
umyť - umytý | umyté jablko |
zaľúbiť sa - zaľúbený | zaľúbený Tomáš |
Toate participiile pasive se declină după modelul de declinare pekný [frumosul].
ON | ten zaľúbený muž | ONI | tí zaľúbení muži |
---|---|---|---|
ONA | tá čítaná kniha | ONY | tie čítané knihy tie volané čísla |
ONO | to volané číslo |
Verbe tranzitive și intranzitive
Verbele care exprimă o activitate sunt împărțite în:
- Verbe (tranzitive) - se referă la un obiect direct ( exprimat în acuzativ, fără prepoziție).
- Žiak píše úlohu.
- Eva číta knihu.
- Nemám čas.
- Vidím moju sestru.
- Poznáš ju?
- Verbe (intranzitive) - nu se referă la un obiect direct ( exprimat în acuzativ, fără prepoziție) , ci la un obiect în acuzativ cu prepoziție sau la un obiect într-un alt caz.
- Rozprávame sa o prázdninách.
- Žiak sa pripravuje na vyučovanie.
Verbele perfective și imperfective
Cele mai multe verbe slovace pot avea două forme aspectuale: o formă perfectivă (acțiunea este încheiată) și un aspect imperfectiv (acțiunea se desfășoară permanent sau în mod obișnuit nu este încheiată). De exemplu:
umyť sa (perfectiv) | umývať sa (imperfectiv) |
učesať sa (perfectiv) | česať sa (imperfectiv) |
obliecť sa (perfectiv) | obliekať sa (imperfectiv) |
Verbe imperfective, nu știm, dacă acțiunea, pe care aceste verbe o exprimă, a fost deja încheiată sau mai durează, respectiv dacă ea se va repeta.
Jano čítal knihu. | Noi nu știm, dacă el a parcurs toată crtea sau sau dacă o va citi mai departe. |
Jano jedol halušky. | Nu știm, dacă el deja a mâncat tot sau va mai continua să mănânce. |
Jano písal list. | Nu știm, dacă scrisoarea este gata sau facă Jano va scrie mai departe. |
Verbe perfective - acțiunea, pe care aceste o exprimă este deja încheiată. De cele mai multe ori ele se formează cu ajutorul prefixelor.
Jano prečítal knihu. | El a citit toată cartea, actiunea este încheiată. |
Jano dojedol halušky. | El a mâncat tot - el nu va mai mânca, halušky sunt toate mâncate. |
Jano napísal list. | El a scris tot - el nu va mai scrie, scrisoarea este deja scrisă, e gata. |
- čítať - dočítať
- jesť - dojesť
- písať - dopísať, napísať
- ...
Exemple:
imperfectiv | perfectiv |
---|---|
obliekať sa | obliecť sa |
vyzliekať sa | vyzliecť sa |
obúvať sa | obuť sa |
vyzúvať sa | vyzuť sa |
písať | napísať |
pýtať sa | opýtať sa |
jesť | dojesť |
raňajkovať | doraňajkovať |
učiť sa | naučiť sa |
robiť | urobiť |
hľadať | nájsť |
brať | vziať |
zarábať | zarobiť |
platiť | zaplatiť |
čítať | prečítať |
kupovať | kúpiť |
predávať | predať |
dávať | dať |
študovať | vyštudovať |
klásť | položiť |
vstávať | vstať |
upratovať | upratať |
uspávať | uspať |
Notă: Trebuie neapărat să învățați formele aspectuale ale tuturor verbelor. Alegeți -le numai pe acelea de care aveți nevoie și pe care le folosiți cel mai frecvent. La restul verbelor găsiți pur și simplu în dicționar formele aspectuale perfectiv , respectiv, imperfectiv.
Diferența între ísť și chodiť [a merge]
- ísť - o dată
- chodiť - de mai multe ori, repetat, regulat, adesea
Kde je Jano? Išiel do školy. | acum, o dată |
Na akú školu chodí Jano? Chodí na strednú školu. | Ce școală frecventează, la ce școală își face el pregărirea/formarea |
- Chodíte často na Slovensko? Nie, teraz ideme prvýkrát.
- Ako často chodíš do zahraničia?
- Chodíš stále na tú istú školu?
- Kam ideš? Idem do kina. Chceš ísť so mnou?
- Chodíte radi na koncerty?
Forma de viitor a ambelor verbe se alcătuiește diferit.
Ja idem zajtra do školy. | Merg mâine la școală. |
Ja pôjdem zajtra do školy. | Voi merge mâine la școală. |
Ja chodím na strednú školu. | Merg în mod regulat la școala secundară. |
Ja budem chodiť na strednú školu. | Voi merge în mod regulat la o școală secundară. |
Interesant:
Chceš ísť so mnou? | Vrei să mergi cu mine? (a merge acum cu cineva) |
Chceš so mnou chodiť? | Vrei să mergi cu mine? ( a avea o relație) |
Fiți atenți la diferența dintre aceste verbe.